Tag Archive | abilități

SĂ FIŢI CUMINŢI ŞI ASCULTĂTORI, DRAGI COPII!!! CĂ ALTFEL…

cand-copilul-nu-este-cuminte-273133Eu nu înţeleg de ce calitatea supremă a unui copil în societatea noastră e să fie ASCULTĂTOR? (Adevărul e că nu doar în societatea noastră, dar acum mă interesează capra noastră, mai mult de cât a vecinului). Copiilor chiar şi la zilele lor de naştere li se doreşte să fie ascultători. Chiar şi azi la 1 septembrie, pe la careuri cred că n-au uitat să le amintească. L-am văzut şi pe Marian Lupu într-un reportaj cum le spune unor copii cărora le duce cadouri, ca să-şi facă reclamă, că tre să-i promită că vor fi şi mai cuminţi. Interesant, şi dacă nu vor fi, nu le va mai duce cadouri? Copiii trebuie să asculte de părinţi, de bunici, de nani, de educatoare, de învăţătoare, de profesori şi în general de cei mai mari şi… tăt a sî şie ghini în viaţa ta, toate cele bune te vor năpădi. Numa să şii ascultător. Ai înţeles??? Unde bagi dejitili??? Eu şi-am grăit cu tine? N-a să-ţi mai cumpăr nică şi nana n-o să-ţi mai aducă cadouri şi nici Marian Lupu.

Şi dacă toată copilăria asculţi, asculţi şi tot asculţi, când naiba înveţi să gândeşti cu propria minte? Neuronii tăi când mai formează legături diferite de a celor care te învaţă să asculţi? Şi asta în condiţiile în care toţi aceşti adulţi îi doresc copilului să aibă o viaţă mai bună decât a lor, după principiu „Poate măcar copchii noştri deam or trăi mai ghini!”. Nu, dragi părinţi, bunici şi pedagogi, copchii ăştia ascultători nu vor trăi mai bine decât voi, pentru că vor fi la fel de umili şi incapabili să-şi formuleze propriile gânduri şi inhibaţi în a-şi urma propriile dorinţe şi vise. Fiind ascultători în relaţia cu voi, vor fi la fel de acultători şi în relaţia cu şefii lor, cu funcţionarii şi politicienii corupţi şi nu vor avea soluţii pentru aceste probleme, pentru că ei nu au învăţat să gândească, să facă, să greşească, să reuşească, ci doar să asculte. Şi ne mai mirăm de ce nu putem ieşi din crize succesive sute de ani la rând? De ce câştigă comuniştii şi de alde voronin au priză la public?

Culmea e că în limba română expresia „cu minte” a devenit cuvântul „cuminte”. Adică a avea minte, a fi deştept în percepţia noastră egalează cu a fi umil şi ascultător. Îmi vine să turb, nu alta!!! Mă întreb la ce moment din istoria noastră, s-a produs această adaptare. Da, ştiu, tătarii, turcii, ruşii, toţi îs devină, toţi au vrut mereu ceva de la noi şi noi ne-am adaptat cum am putut ca să supravieţuim. O fi. Dar eu dacă aş fi Academie de Ştiinţe şi în special Institut de Filologie, aş trece cuvântul „cuminte” la categoria arhaisme şi aş recomanda scoatere lui din uz. Asta cred că ar fi prima reformă CU MINTE şi deloc CUMINTE.

Reclame

Peștele, Undița și Țurțurele

Atunci când spunem: ‘săracului nu-i da peștele, ci învață-l să pescuiască’, înțelegem că e mai important să știi să prinzi pește decât să primești unul de pomană. Din simplul motiv că pomana ai putea s-o primești o singură dată, pe când, pescar fiind, ai putea să prinzi pește de câte ori ai nevoie și cât vrei tu. Și dacă vrei cu adevărat să ajuți omul, oferă-i o abilitate, nu un bun, pentru a-l ajuta să-și depășească condiția (de sărac, în acest caz).

În anul 2014, al secolului 21, un elev din clasa a doua de la o școală din Chișinău are drept temă pentru acasă să învețe pe de rost o poezie despre țurțuri, care povestește cum Oana stă în casă și privind pe geam o umple tristețea la vederea țurțurilor în proces de topire. Și aceeași poezie, trebuie transcrisă FRUMOS în caiet.

Ce a primit elevul de clasa a doua realizând această temă pentru acasă? Pește sau undiță? Nota, fie ea și 10, nu cred că valorează mai mult decât o coadă de pește în toată afacerea asta. Mă întreb ce cunoștințe, dar mai ales abilități a obținut elevul în urma acestor acțiuni și la ce îi vor folosi???

Se va antrena să scrie frumos? Când ultima dată vi s-a mărit salariul sau măcar ați fost lăudat de șef pentru scrisul frumos? Sau poate ați luat un job datorită acestei abilități? Sau ați primit aprecierea prietenilor pentru caligrafia impecabilă?

Sau își va antrena memoria? Să zicem că o memorie bună îi va fi de folos dacă va urma o carieră de actor. Acum mă întreb dacă actorii când își învață textele, le memorează mecanic sau fac niște legături logice care îi ajută să ÎNȚELEAGĂ și să TRANSMITĂ mesajul textului?

Iată și poezia cu pricina:

Țurțurul

de Nina Casian

Dintr-un picur, doi şi trei,
Streaşina a prins polei.
Ţurţuri lunguieţi, de gheaţă,
Strălucesc de dimineaţă.

Oana stă privind afară
Soarele de primăvară.
Barba gheţii străvezie
Scânteiază-n raza vie.

Când, deodată, jale-adâncă!
Ţurţuru-ncepu să plângă.
Stropi de apă, limpezi, iată,
Cad din barba sa-ngheţată.

Oana, nu te întrista!
Noaptea, apa va-ngheţa
Şi, din picurii zglobii,
Mâine ţurţuri noi vor fi.

Cred că această poezie ar fi mult mai utilă la o lecție de științe ale naturii, pentru a explica copiilor stările de agregare a apei. Dar ce păcat!!! în școlile noastre lecțiile de limbă română n-au nici o legătură cu cele de științe ale naturii și ar fi o adevărată nebunie, din punctul de vedere al profesorilor și a multor părinți, să se citească poezii la științele naturii sau în loc de texte caligrafice în caietul de română, copiii să deseneze țurțuri așa cum și-i imaginează ei, colorați și de toate formele.

De ce ne ducem copiii la școală? Ce ar trebui să învețe acolo?

veronicatsurcanu

fata scrie poezie

Restart în Educație

Pe cine educăm, cum educăm și de ce?

Alo…BEBE! – despre maternitate altfel

Pe cine educăm, cum educăm și de ce?

cueducatiacefacem

Pe cine educăm, cum educăm și de ce?